Mirajul pasajului

In fiecare zi trec prin pasajul Unirii, in drum spre serviciu si inapoi acasa. Dimineata este – evident – aglomerat (acum mai putin, concedii, vacante), dar seara e liber, mai ales pe la 8-9 cand trec eu pe acolo. De fiecare data, in fiecare seara e aceeasi chestie. Marea majoritate a soferilor “scapati” de la semafor simt nevoia sa accelereze brusc cand intra in pasaj. Acolo parca e o linie de start invizibila care indeamna la un start lansat, ca la curse.

Oamenii vin cu viteza normala si cand incepe coborarea se transforma in piloti de curse. Oare chiar nu-si dau seama ca daca scapi masina acolo sau daca agati pe cineva, sansele sa mori si/sau sa omori pe cineva sunt mult mai mari decat pe strada? Oare nu au auzit de accidentele in lant care s-au intamplat acolo?

Plus ca acolo NU SE DEPASESTE! Nu dai flash-uri unuia de pe banda 2 care merge cu 60 km/h! Nu te bagi in depasire la milimetru pentru ca ala nu se da la o parte. Cat de inconstient trebuie sa fii ca sa nu realizezi toate astea?

Am vazut acolo BMW-uri care luau startul de parca pasajul Unirii e Nurburgring-ul. Dar am vazut si Dacii papuc incarcate, care mergeau normal inainte sa ajunga acolo si care accelerau la intrare de parca soferul ar fi adormit brusc cu piciorul pe acceleratie. Aseara era un Renault 5 care facea slalom printre masini..

Imi dau seama ca portiunea aia le intuneca putin ratiunea. Ecoul esapamentului, virajele alea… Dar ala nu e tunelul de la Monte Carlo. E o zona de circulatie publica, cu trafic stradal. Nu ai voie sa risti viata altuia pentru niste senzatii.

Despre autor

Jurnalist auto, 11 ani de experienta in presa scrisa, TV si online. Fondator al blogului Motorstory.ro, in 2008.