Ridicatul masinilor, un fel de talharie legala

Dupa busitura de luni, trebuia sa urmeze ceva si marti. Si a urmat. Mi-a fost ridicata masina, din zona Dorobanti. Era parcata intr-un sir de alte masini, fara sa incurce absolut nimic, nici intersectia, nici pietonii, nici traficul, absolut nimic. Nu incurca nici macar vizibilitatea catre masinile parcate in permanenta in fata cafenelelor, fix pe trecerea de pietoni sau catre cele parcate fix in intersectie, la inceputul scuarului, acolo unde este locul preferat si de Jaguarul XJ condus de Ilie Dumitrescu.

Am observat ca masina lipseste pe la ora 20:00, cand sa plec spre casa. Sectorul 1, deci primul drum catre Sectia 1. Intru intr-un taxi si-i spun destinatia… “Aaaaa, pai sa vedeti, trebuie sa ocolim putin ca altfel va las pe partea cealalta…” M-am abtinut sa nu-i administrez un pumn mosului si i-am zis sa ma duca dracului unde i-am spus.

Noi nu stim
La Sectia 1 mi-au dat un numar de telefon. Sunat, evident degeaba. Revin la politistul de la intrare care zice ca nu e treaba politiei. Cand am ridicat tonul si i-am zis ca poate mi s-a furat masina si acum e in drum spre granita, a catadicsit sa sune undeva. Si asa am aflat ca masina a fost dusa in parcarea de pe Aleea Matelotilor nr. 31-43. Este adresa unde se duc toate masinile ridicate din sectorul 1.

S-a inchis programul, masina este sechestrata
SC CFR Transauto SA 2 Ridicatul masinilor, un fel de talharie legalaChem repede un alt taxi si ma duc acolo. Nu se poate ajunge pe jos, doar cu masina. Este destul de mers, pe un drum ingust pe care isi fac veacul vreo doua haite de caini. La poarta, cand ajung, ma intampina doi paznici. Care imi spun senin ca programul este pana la ora 21:00. Ma uit la ceas, se uita si ei. 21:01! Nu se mai poate recupera masina. Le spun sa sune la oamenii care incaseaza banii, aflati la 30 de metri de ei. Nu se poate, s-a inchis. Ii sun eu. Un dobitoc imi repeta aceeasi placa. El incaseaza banii, e acolo, are tot ce-i trebuie, dar s-a terminat programul. L-am trimis in tot neamul lui si am pomenit-o pe ma-sa pana mi-a inchis telefonul.

Nu mi-a venit sa cred, pur si simplu.  Cum poate cineva sa ma impiedice sa-mi recapat masina? Masina mea, pentru care eu platesc ce este de platit, dar pe care o vreau inapoi. Oricand. Nu ma intereseaza nu stiu ce program. Cand platesc, ora 2-3-4 noaptea, trebui sa-mi recapat masina. Altfel eu o consider furata sau sechestrata fara nici un drept. Am sunat la politie si mi s-a spus ca nu este deloc normal sa nu-mi pot recupara masina oricand, dupa ce platesc taxele aferente. Dar ei nu pot face nimic. O pot declara furata, dar nu am mari sanse pentru ca stiu deja unde este. Singura solutie e o reclamatie scrisa, la o sectie de politie. Adica fix…

Da-ne banii si pleaca!
Azi dimineata la ora 8 eram acolo. Prima data se merge la ghiseul politiei comunitare. Unde un amarat care abia stie sa scrie iti cere actele si-ti face o instiintare ca vei primi amenda de 240 lei prin posta, in decursul a 2 saptamani.
Apoi se merge la ghiseul firmei care se ocupa cu ridicarea masinilor, adica SC Trans Auto SA pentru sectorul 1. Unde ti se cer banii, 238 lei pentru ridicare + 238 lei pentru trasport auto + 357 lei pentru depozitarea timp de 24 de ore. Total 833 lei. Judecati singuri cat de “simtite” sunt sumele astea…

Capac janta Ridicatul masinilor, un fel de talharie legalaLe-am spus ca nu platesc nimic pana nu vad masina. Din momentul in care spui asta, totul se schimba. Sictirul din privirea tuturor de acolo se transforma in amenintare. Evidenta.Da, vreti sa va vedeti masina? Ok, dar nu mergeti neinsotit“. Un trepadus, caruia ii curgeau (la propriu) mucii din nas, se lipeste de mine. Merg la masina, 20 de metri mai incolo si instant vad ceea ce nu vroiam deloc sa vad – un capac de roata rupt si janta indoita. Cretinul imi spune ca masina  era asa cand a fost ridicata.

Masina o conduc doar eu, tin la ea ca la ochii din cap si o cunosc in orice moment. In plus, la ridicarea pe platforma prinderile se fac pe roata, cu niste ventuze fixate exact pe capacul jantei.

SC CFR Transauto SA 1 Ridicatul masinilor, un fel de talharie legalaAcelasi cretin imi spune ca-mi demonstreaza cu poze ca capacul deja spart la ridicare. Dar nu acum, pentru ca nu are voie, ci doar in instanta. Aveam aparatul la mine, dar nu ai voie sa faci poze, pentru ca esti pe o proprietate privata. Le cer o constatare pentru capacul spart, ei refuza. Atunci sun politia. Politia rutiera. Care imi spune , la telefon, ca nu are ce sa faca. In Romania, doar daca ridici tonul esti luat in seama pentru a beneficia de servicii publice, pe care le platesti ca un bou, la fiecare salariu luat. Mi se spune ca vine un echipaj.

Well, atitudinea se schimba brusc. Nu in bine, nu va faceti iluzii. Sunt invitat afara, de catre un tigan/paznic pentru ca nu am voie sa astept inauntru, daca nu vreau sa ridic masina. Cum sa va explic? Afara erau – 10 grade si eram deja inghetat. In fata ghiseelor era un culoar lung, din geam, cu nisip pe jos. In zona asta temperatura era de -5 grade Celsius. Nu aveam voie sa stau acolo, ci afara, pentru ca refuzam sa colaborez. Doua ore am stat afara, la -10 grade.

Asta e Politia Romana!
Apara echipajul, le spun problema, merg sa vada masina. Daaa… pai trebuie sa fac reclamatie. Eu insist si le spun ca nu plec cu masina de acolo pana nu se face constatare. Politistul suna un sef, apoi alt sef si intr-un final zice sa vedem pozele facute de cretini la ridicarea masinii. Pozele sunt…bucati de masina. Nimci din care sa se vada unde era masina in momentul ridicarii. Absolut nimic de genul asta, nici o poza de ansamblu. Capacul spart era bineinteles, pozat. Ca detaliu. Concluzia mea, logica de altfel, a fost ca poza fusese facute dupa spargere, la ei in curte. Normal ca n-au fost de acord.

Politistul mai suna doi sefi, zice ca nu face nimeni constatare acolo, trebuie sa merg la sectie. Eu insist. Izbucneste – “Asta e Politia Romana!” Se ofera sa ma duca cu masina la sectie, dar unul dintre dobitocii de la ridicari imi zice ca masina mai poate fi luata cu 833 lei doar pana la ora 13. Apoi intra o noua zi si se adauga 350 lei. Numiti cum vreti chestia asta. Eu i-am spus santaj. Si am luat masina.

Nu stiu care ati avut ghinionul sa ajungeti acolo. Totul este facut in asa fel incat sa pleci cat mai repede. Toata lumea e cu ochii pe tine, toti stau foarte aproape de tine. Toti comenteaza ca esti pe o proprietate privata. Nimeni nu-ti da nici un fel de informatii decat legate de suma pe care trebuie sa o platesti. Se vorbeste putin, se ameninta mult vizual si comportamental. Se merge la intimidare.

Selectia masinilor de ridicat – dimensiunile si valoarea
In parcul unde tin masinile erau la momentul in care am fost eu, cam 30 de exemplare. Toate masini de clasa mica (Fiesta, Polo, Fiat Punto) si compacta (Solenza, Logan). Cea mai valoroasa masina de acolo era un Ford Mondeo vechi. Nici un Mercedes, BMW, Audi si nici un SUV. Trageti singuri concluziile, eu m-am saturat.

Tamponarile, la ordinea zilei
M-am uitat putin pe alte cazuri si am inteles ca tamponarile sunt ceva frecvent. Si nu aveti nici o sansa sa demonstrati ceva. Trebuie sa plecati cu masina de acolo, ca sa nu va prinda si a doua zi de depozitare, iar apoi.. nu se mai demonstreaza nimic. Ai plecat de acolo si ai lovit tu masina. Simplu. Daca apelati la politie vi se va spune doar sa faceti o reclamatie. Nimic altceva. Pentru ca si politia este complice la astfel de lucruri.

Fabrica de bani
Toata treaba asta este aranjata intre primariile de sector, cu politia comunitara si aceste firme de ridicari de masini. Firme ale caror contracte nu sunt verificate de nimeni, cum au fost atribuite si ce drept au sa practice aceste tarife. Nu presupuneti ca sunt niste aranjamente din care toata lumea scoate bani, mai ales niste oameni care stiu niste oameni, fiti siguri! Este o talharie legalizata, cred ca asta descrie cel mai bine ce se intampla cu ridicarea masinilor, in Romania, Bucuresti, in anul 2010.

Fuck You Romania
Citesc blogurile mai multor oameni, pe care-i apreciez, printre altele si pentru pozitivismul lor. Sunt oameni care s-au saturat ca toti romanii sa zica faptul ca traim intr-o tara de rahat. Oameni care spera ca ne indreptam spre mai bine. Si pana azi le-am impartasit, ezitant, atitudinea asta. Acum nu mai ezit deloc. M-am convins, nu sunt de pe-aici. De astazi sunt un strain ratacit prin zona.

UPDATE: Cristi mi-a cerut, intr-un comentariu, sa pun si o poza a locului unde era parcata masina. Asta este, iar punctul rosu arata exact spatiul unde o parcasem.

harta Ridicatul masinilor, un fel de talharie legala

Despre autor

Jurnalist auto, 11 ani de experienta in presa scrisa, TV si online. Fondator al blogului Motorstory.ro, in 2008.